ROMÂNIA ARE RESURSE, DAR NU ARE STRATEGIE
România dispune de resurse turistice unice: stațiuni balneare cu ape termale de calitate mondială, litoral la Marea Neagră, munți spectaculoși, Delta Dunării, patrimoniu cultural de excepție și mitul Dracula care atrage interes internațional. Cu toate acestea, turismul românesc nu reușește să capteze atenția pieței globale, iar investițiile în promovare și infrastructură sunt deficitare.
De peste 10 ani, Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) și Patronatul Național al Agențiilor de Turism (PNAT) au transmis autorităților propuneri clare și eficiente pentru dezvoltarea acestui sector, însă acestea rămân adesea neimplementate.
STAȚIUNILE BALNEARE, UN TEZAUR NEEXPLOATAT
România se află printre țările cu cele mai bogate resurse de ape minerale și termale din Europa, comparabile cu cele ale Ungariei, Cehiei sau Poloniei. Cu toate acestea, stațiunile balneare românești suferă de lipsa investițiilor moderne și de o promovare externă aproape inexistentă.
Țară Resurse termale (km²) Investiții în marketing UE 2022 (mil. €)
Ungaria 12 42
Cehia 8 35
Polonia 10 48
Bulgaria 7 38
România 11 sub 5
România nu a accesat fondurile europene disponibile pentru promovare, spre deosebire de țările vecine, care investesc masiv în creșterea vizibilității stațiunilor lor pe piețele internaționale.
LITORALUL: PLĂJILE TREBUIE CONCESIONATE CELOR CU CAZARE
O propunere fundamentală este ca plajele să fie încredințate celor care dețin structuri de cazare, pentru a asigura servicii integrate, standarde ridicate și o experiență unitară pentru turiști. Bulgaria și Grecia au demonstrat eficiența acestui model, care generează satisfacție și fidelitate.
TURISMUL CULTURAL: MITUL DRACULA, SIGHIȘOARA, BISERICILE FORȚIFICATE ȘI PICTATE DIN BUCOVINA
Mitul Dracula și orașul Sighișoara reprezintă un potențial uriaș, insuficient valorificat la nivel global. În plus, bisericile fortificate din Transilvania și cele pictate din Bucovina sunt monumente UNESCO de excepție care ar trebui promovate activ.
DUNĂREA – POTENȚIAL NEEXPLORAT PENTRU CROAZIERE INTERNAȚIONALE
Traseul pe Dunăre, de la Sulina până în Germania, reprezintă o rută turistică de mare interes, însă România are o prezență marginală din cauza lipsei infrastructurii portuare și a ofertelor integrate de croaziere.
CHINA – PIAȚA TURISTICĂ NR. 1, NEATRASĂ DE ROMÂNIA
Ungaria a atras cu succes turiști chinezi, 183 000 turiști chinezi au vizitat între ianuarie și octombrie 2024, cu 441 000 nopți de cazare, o creștere cu 75 % față de anul anterior dezvoltând o rețea impresionantă de zboruri directe:
Orașe chinezești conectate Nr. curse săptămânale Companii aeriene
Beijing, Shanghai, Guangzhou, Xi’an, Chongqing 20+ Air China, China Eastern Airlines,
China Southern Airlines, Shanghai Airlines
România, în schimb, nu are niciun zbor direct din China și nu derulează campanii dedicate acestei piețe uriașe, pierzând astfel o sursă importantă de turiști.
ROMÂNIA TREBUIE SĂ ÎNVEȚE DE LA CHINA: ACTIVAREA DIASPOREI
În China, conceptul de „chinezi de peste mări” (Haiwai Huaren) desemnează cetățenii chinezi și descendenții acestora din diaspora globală, implicați activ în promovarea economiei și culturii. România trebuie să învețe să mobilizeze românii de origine din diaspora – indiferent dacă dețin sau nu cetățenie română – pentru a deveni ambasadori ai turismului nostru.
PROPUNERI CONCRETE PENTRU REDEȘTEPTAREA TURISMULUI ROMÂNESC
Accesarea urgentă și eficientă a fondurilor europene pentru promovare.
Concesionarea plajelor celor care dețin structuri de cazare.
Lansarea de zboruri directe România-China și campanii de promovare dedicate.
Branduire puternică și susținută a stațiunilor balneare și litoralului
Reorganizarea OMD‑urilor.
Voucherele de vacanță .
Crearea unui program național „Ambasador Turistic al României” pentru diaspora.
Dezvoltarea infrastructurii pentru croaziere pe Dunăre și integrarea României în circuite internaționale.
Valorificarea mitului Dracula, patrimoniului UNESCO și turismului cultural.
România are toate premisele pentru a deveni o destinație turistică de top în Europa, însă fără o voință politică clară și fără strategii coerente, va rămâne în urma țărilor din jur. FPTR și PNAT au pus pe masă soluții concrete și realiste. E momentul ca decidenții să acționeze – nu mai putem aștepta!
Adrian Stănciulescu
Președinte Patronatul Național al Agențiilor de Turism (PNAT)
