O nouă cercetare clinică pune sub semnul întrebării raportul dintre eficiența în scăderea în greutate și calitatea metabolică a celor mai populare tratamente anti-obezitate din lume. Deși tirzepatida, dezvoltată de Eli Lilly, promite o reducere mai mare a greutății corporale, aceasta vine cu un cost mai puțin vizibil: o pierdere mai accelerată a masei musculare. În contrast, date publicate în aprilie 2026 indică faptul că semaglutida (Wegovy), produsă de Novo Nordisk, ar putea oferi un avantaj esențial, printr-o conservare mai bună a masei musculare.
Calitatea slăbirii, mai importantă decât numărul de kilograme
Analiza, realizată de firma de date nference pe un eșantion robust de 8.000 de pacienți, evidențiază un efect secundar îngrijorător al slăbirii accelerate. Potrivit unui studiu publicat în aprilie 2026, realizat de compania americană de analiză de date nference, pacienții tratați cu tirzepatidă (comercializată sub denumirile Mounjaro și Zepbound) pierd semnificativ mai multă masă musculară și țesut conjunctiv decât cei care utilizează semaglutidă (Wegovy).
Datele comparative arată o tendință de accentuare a acestui fenomen pe măsură ce tratamentul continuă:
- La 3 luni: Utilizatorii de tirzepatidă au înregistrat o pierdere de masă musculară cu 1,1% mai mare decât grupul pe semaglutidă.
- La 12 luni: Diferența s-a dublat, ajungând la un decalaj de 2% în favoarea profilului de siguranță al Novo Nordisk.
Mecanismul biologic și conservarea mușchilor
În timp ce ambele medicamente mimează hormonul GLP-1 pentru a încetini digestia și a induce sațietatea, tirzepatida mimează suplimentar un al doilea hormon, GIP. Această acțiune duală duce la o pierdere ponderală superioară, dar studiul sugerează că o parte semnificativă din această scădere provine din „lean body mass” (masa slabă).
Păstrarea masei musculare este considerată critică de către experții în sănătate, deoarece mușchii susțin rata metabolică și funcția fizică, în special în rândul populației vârstnice.
