Parodontoza este una dintre cele mai frecvente afecțiuni orale la adulți și, din păcate, una dintre cele mai subestimate. Mulți pacienți o ignoră multă vreme deoarece evoluează lent și fără durere în fazele incipiente. Dacă te confrunți cu gingii sensibile, sângerânde sau cu dinți care par că se mișcă, o consultație la un cabinet stomatologic Sector 5 poate clarifica situația și poate opri evoluția afecțiunii.
Ce este parodontoza
Parodontoza (sau boala parodontală) este o infecție cronică a țesuturilor de susținere ale dintelui: gingiile, ligamentele parodontale și osul alveolar. Bacteriile din placa dentară (biofilmul bacterian format pe dinți) produc toxine care irită gingiile și, negestionate, declanșează un răspuns inflamator cronic ce distruge treptat suportul osos al dinților.
Există o diferență importantă între gingivită și parodontoză. Gingivita este o inflamație superficială, reversibilă, a gingiei, fără afectare osoasă. Parodontoza implică deja pierdere osoasă și afectare mai profundă a structurilor de susținere ale dintelui. Gingivita netratată poate evolua spre parodontoză.
Factori de risc
Nu toată lumea cu placă dentară face parodontoză. Există factori care cresc susceptibilitatea:
- Fumatul – reduce vascularizația gingivală și maschează sângerarea, un semn timpuriu al bolii
- Diabetul – pacienții cu diabet necontrolat au un risc mai mare de infecții parodontale
- Factori genetici – există o predispoziție familială demonstrată
- Igiena orală deficitară – acumularea de tartru accelerează procesul infecțios
- Medicamentele care reduc salivația – saliva are rol protector natural asupra gingiilor
- Stresul cronic – afectează răspunsul imun și poate agrava inflamația
Semne și simptome de urmărit
Parodontoza poate trece mult timp neobservată dacă nu știi ce să urmărești:
- Gingii care sângerează la periaj sau la folosirea aței dentare
- Gingii roșii, umflate sau retrase (dinți care par mai lungi)
- Sensibilitate la rece la nivelul rădăcinilor expuse
- Miros neplăcut persistent din gură, neexplicat de obiceiurile alimentare
- Dinți care par că se mișcă ușor sau și-au schimbat poziția
- Abcese gingivale repetate
Dacă identifici două sau mai multe dintre aceste semne, o consultație stomatologică este recomandată cât mai curând.
Cum se diagnostichează parodontoza
Diagnosticul se stabilește clinic și radiologic. Medicul măsoară adâncimea pungilor parodontale (spațiile formate între gingie și dinte în urma retracției), notează prezența sângerării la sondare și evaluează mobilitatea dinților. Radiografiile periapicale sau panoramice arată gradul de resorbție osoasă.
În funcție de severitate, parodontoza se clasifică în stadii: ușoară, moderată și severă, cu implicații diferite pentru planul de tratament.
Opțiuni de tratament parodontal
Detartrajul și surfasajul radicular
Prima etapă a oricărui tratament parodontal este detartrajul profesional și surfasajul radicular – curățarea mecanică profundă a rădăcinilor dinților, inclusiv sub nivelul gingiei, pentru a îndepărta tartrul și biofilmul bacterian. Tratamentul parodontozei începe aproape întotdeauna cu această etapă, care poate reduce semnificativ inflamația și adâncimea pungilor parodontale.
Tratamentul cu laser
Laserul dentar este utilizat în parodontologie pentru decontaminarea pungilor parodontale și stimularea vindecării țesuturilor. Are avantajul de a fi mai puțin traumatic față de chiuretajul clasic și de a reduce disconfortul postoperator.
Chirurgia parodontală
În cazurile avansate, în care pungile parodontale sunt foarte adânci și nu răspund la tratamentul conservator, poate fi necesară intervenția chirurgicală. Aceasta permite accesul direct la rădăcini și la osul afectat, cu posibilitatea de a realiza și regenerare osoasă ghidată.
Menținerea și reevaluarea periodică
Parodontoza este o boală cronică: tratamentul reduce inflamația și oprește evoluția, dar nu regenerează complet osul pierdut. Pacienții tratați necesită vizite de control și igienizare profesională mai frecvente – de obicei la fiecare 3-4 luni – pentru a preveni recidiva.
Legătura dintre sănătatea parodontală și sănătatea generală
Cercetările din ultimele decenii au evidențiat legături între boala parodontală și alte afecțiuni sistemice: boli cardiovasculare, diabet, complicații ale sarcinii și afecțiuni respiratorii. Mecanismul implică bacteriile parodontale și mediatorii inflamatori care pot ajunge în circulația sistemică.
Tratarea parodontozei nu este, prin urmare, doar o problemă dentară, ci are implicații pentru sănătatea generală a pacientului.
Parodontoza este o afecțiune gestionabilă dacă este depistată și tratată la timp. Igiena orală corectă zilnică și vizitele regulate la stomatolog sunt cele mai bune instrumente de prevenire. Dacă ai simptome sugestive, nu amâna consultația – cu cât afecțiunea este tratată mai devreme, cu atât pierderea osoasă este mai mică și opțiunile de tratament sunt mai simple.
