Sari la conținut
Mașină de scris pe birou, pregătită pentru redactarea unei știri scurte
Stiri

Cum scrii o știre scurtă pe blog după regula piramidei inversate

O știre scurtă pe blog se scrie punând pe primul rând faptul cel mai important, apoi detaliile în ordine descrescătoare a importanței. Aceasta se numește piramida inversată și funcționează pentru că cititorul poate opri lectura oricând, fără să piardă esențialul. Primul paragraf trebuie să răspundă la întrebările cine, ce, unde și când.

Chiar dacă blogul tău nu este o publicație de presă, vor veni momente în care ai de anunțat ceva: o schimbare, un eveniment, o noutate din domeniul tău. Textul acela nu seamănă cu o postare personală sau cu un eseu, iar formatul de știre îți economisește timp și îi respectă pe cititori.

De la ce întrebări pornește o știre?

Orice știre bună răspunde, fie și în trei fraze, la cinci întrebări clasice:

  • Cine este implicat (persoană, organizație, grup)?
  • Ce s-a întâmplat sau urmează să se întâmple?
  • Unde are loc?
  • Când are loc sau când a avut loc?
  • De ce contează pentru cititorii tăi, iar uneori și cum se desfășoară?

Înainte să scrii, notează răspunsurile în câte un rând. Dacă nu poți răspunde la una dintre întrebări, înseamnă că îți lipsește o informație, nu că ți-a lipsit inspirația. Întoarce-te la sursă și completează.

Cum arată piramida inversată, pas cu pas?

Imaginează-ți trei straturi. În vârf pui faptul principal, în mijloc contextul care îl face de înțeles, iar la bază informațiile care pot fi sărite fără pagubă.

  1. Primul paragraf: o propoziție, cel mult două, cu faptul esențial. Cititorul care se oprește aici știe deja ce s-a întâmplat.
  2. Al doilea strat: detaliile care completează: cifre, nume, declarații, locul exact.
  3. Al treilea strat: contextul și istoricul scurt, pentru cei care vor să înțeleagă mai bine.
  4. Ultimele rânduri: detalii practice sau informații secundare, care pot fi tăiate dacă textul trebuie scurtat.

Avantajul pentru tine este că poți scurta oricând articolul din coadă, fără să mai rescrii nimic. Avantajul pentru cititor este că nu trebuie să parcurgă trei paragrafe de introducere ca să afle despre ce este vorba.

Cum scrii primul paragraf al unei știri scurte?

Primul paragraf este singurul pe care îl citesc toți, așa că merită cea mai mare grijă. Evită începuturile în care amâni faptul („În ultima vreme se vorbește tot mai mult despre…”). Intră direct: „Biblioteca din cartier își mută programul de weekend în sala mare de la parter, începând de luna viitoare.” Ai spus ce, unde și când într-o singură propoziție.

Verbele la timpul potrivit ajută mult. Pentru ce s-a întâmplat folosește perfectul compus, pentru ce urmează, viitorul sau prezentul cu valoare de viitor. Nu amesteca timpurile în aceeași frază, pentru că cititorul pierde reperul.

Cum alegi titlul și tonul unei știri?

Titlul unei știri conține, de regulă, faptul principal și un verb. Nu are nevoie de metafore. „Biblioteca de cartier își mută programul de weekend” este mai bun decât „Surpriză pentru iubitorii de cărți”, pentru că îl găsește cel care chiar caută informația. Detaliile despre alegerea titlului sunt într-un ghid separat, iar la nivel de blog contează mai ales consecvența dintre titlu și primul paragraf.

Tonul rămâne neutru. Într-o știre nu pui adjective de laudă și nu tragi tu partea cuiva. Dacă ai o părere, o scrii separat, într-un articol de opinie, și o marchezi ca atare. Cititorul trebuie să poată deosebi ce s-a întâmplat de ce crezi tu despre asta.

Ce nu intră într-o știre scurtă?

Ține știrea departe de umplutură. Nu intră povestea modului în care ai aflat vestea, nu intră trei citate care spun același lucru și nu intră interpretările tale, pentru că știrea informează, nu argumentează. Un exemplu: dacă anunți o expoziție, ajung în text titlul, locul, intervalul orar și intrarea (gratuită sau cu bilet), iar povestea artistului poate aștepta într-un material separat. Aceeași disciplină te ajută și când editezi: citește știrea de la coadă la cap și taie tot ce nu schimbă răspunsul la cele cinci întrebări. Dacă după tăiere textul încă se înțelege, ai ales bine ce era esențial. De asemenea, nu intră informații nesigure prezentate ca fapte: dacă ceva nu e confirmat, spune-o, la fel ca în organizarea unui calendar editorial, unde anunțurile sunt planificate din timp, ca să nu scrii în pripă.

Dacă publici des astfel de texte, folosește un șablon propriu, cu cele cinci întrebări trecute într-un document, și completează-l înainte de scris. Câteva dintre instrumentele utile unui blogger te pot ajuta să ții șabloanele la îndemână și să păstrezi același format de la o știre la alta.

Întrebări frecvente

Cât de lungă trebuie să fie o știre scurtă?

De obicei între 150 și 300 de cuvinte, adică trei sau patru paragrafe. Contează mai mult să acoperi cele cinci întrebări decât să atingi o lungime anume.

Pot adăuga părerea mea într-o știre?

Nu în corpul știrii. Dacă vrei să comentezi, adaugă un paragraf separat, clar marcat, sau scrie un text distinct.

Ce fac dacă nu am toate detaliile?

Publică ce este confirmat, spune ce lipsește și actualizează textul când primești restul, cu o notă despre modificare.

Din arhivă

Bilet de întoarcereBloggeri la schimb„Secretul pentru a ajunge în frunte este să începi.” – Mark Twain
Sus